fbpx
Nicovalei nr.33, Brașov 500473, Romania sales@forestdesign.ro

Blue Flower

Rariturile

Rariturile 

Considerate „... cel mai puternic instrument al silvicultorului pentru manipularea dezvoltarii arboretului, a calitatii si canititatii arborilor produsi la exploatabilitate” (Hibberd(ed.) 1991), rariturile sunt cu certitudine „...o operatie delicata si dificil de condus, care necesita o atentie sustinuta si serioase cunostinete practice” (Babeneris,1878).

De la rarituri silvicultorul a  urmarit urmatorele trei avantaje (Toma 1958):

  • punerea in valoare a produselor intermediare care altfel se pierd prin eliminare naturala,
  • sporirea cresterii in volum;
  • sporirea productiei in valoare.

Primul avantaj este mereu realizat, prin rarituri introducandu-se in circuitul economic insemnate cantitati de masa lemnoasa. Cresterea in volum sporeste numai in anumite imprejurari

 

Stadiile de succesiune in dezvoltarea unui unui arboret (Wilson et al. 2018)

Prin rarituri se intelege lucrarea de ingrijire care se efectueaza periodic in arborete, dupa ce acestea si-au realizat stadiul de paris si apoi stadiile de codrisor si codru mijlociu, prin care se reduce, prin selectie pozitiva, numarul de exemplare la unitatea de suprafata, micosrandu-se temporar consistenta, in scopul amelioararii structuri, cresterii si calitatii arboretelor si, in final, a eficacitatii functionale a acestora (NT 2, 2000 pag. 29).

 

Exemple de distributii spatiale ale arboretelor rarite in functie de intensitatea rariturii (Wilson et al. 2018)

Lucrarea are un pronuntat caracter de ingrijire invididuala a arborilor, de dirijare a proportiei actuale a speciilor spre compozitia tel, de realizare a unei structuri optime in raport cu telul de gospodarire a padurii.

Intervalul normal de executare a rariturilorse suprapune peste marea perioada de crestere curenta in volum, respectiv, peste stadiile de paris si codrisor. Conventional, se stabileste ca prima raritura se va executa atunci cand arboretul realizeaza diametrul mediu de 8-10 cm si inaltimea superioara de 10-12m. De regula, rariturile se sisteaza in momentul trecerii arboretelor in faza de codru (mijlociu), aproximativ la o varsta mai mica cu 20 de ani fata de varsta exploatabilitatii, daca pana atunci au fost sistematic parcurse cu lucrari de ingijire (NT 2, 2000 pag. 30).

Rariturile nu se vor repeta pana la varsta exploatabilitatii; ele se vor sista ininainte de varsta exploatabilitatii cu circa ¼ din aceasta varsta, cu conditia ca pana atunci arboretul sa fi fost parcurs sistematic cu lucrari de ingrijire adecvate. In caz contrar, rariturile se vor efectua si dupa aceasta varsta, dar de intensitate redusa (NT 2, 2000 pag. 18).

Modul de lucru se bazeaza pe identificarea arborilor de valoare (arbori de viitor), dupa anumite criterii. Astfel, se aleg din categoria speciilor principale, apartinand claselor pozitionale 1 si 2 Kraft, din randul arborilor sanatosi, cu trunchiuri cilindrice bine conformate, fara infurciri si alte defecte, cu coroana cat mai simetrica, si ramuri relativ subiri etc. Intodeauna se vor alege mai multi arbori de viitor decat numarul optim de exemplare valoroase la exploatabilitate (NT 2, 2000 pag. 31).

In acelasi timp, se va acorda toata atentia identificarii arborilor ajutatori (folositori). Dupa identificarea arborilor de viitor si a celor a celor ajutatori, marcarea arborilor de extras nu mai constituie o problema (NT 2, 2000 pag. 32).

Odata alesi, arborii de viitor trebuie favorizati in mod obligatoriu prin interventii concentrate in jurul lor, care au fie caracterul unei rarituri de sus clasice, prin care se extrag 1-2 arbori competitori (Oswald,1981; Joyce et al., 1998; von Truffel si Hein, 2004, Nicolescu et al., 2009; Claessens,2010), fie al unei rarituri de sus cu caracter forte (deturaj), eliminandu-se toti arborii jenanti din plafonul superior (de Wouters et al.,2000; Claessens, 2005; Wilhelm, 2009; Lemaire,2010).

In Romania, consistenta (indicele de acoperire al solului, gradul de inchidere al coronamentului) se foloseste ca mijlioc de control la aplicarea operatiunilor culturale. Daca intensitatea pe numar de arbori, pe suprafata de baza sau pe volum indica cat se poate extrage la fiecare interventie, consistenta stabileste limita pana la care se pot efectua extrageri si se poate rari arboretul.

Acest nivel, in arboretele din Romanaia, cu putine exceptii, are valoarea 0,8 si numai in situatii speciale (gorunete, stejarete, goruneto-fagete, sleauri diverse, in fazele de codrisor/codru mijlociu, cu subetaj si subarboret bine dezvoltat), poate fi redusa pana la 0,7 (***, 1951;***, 1956; Ciumac, 1959; Petrescu, 1964;***, 1986;***,2000).

Din cauza caracterului sau de control, exista obligatia practica, pentru cel care executa curatiri si, mai ales, rarituri, sa diferentieze intensitatea lucrarilor in fiecare loc din arboret astfel incat, dupa lucrare, sa nu se reduca indicele de acoperire sub limitele de mai sus. O astfel de obligatie nu ia in considerare faptul ca indicele de acoperire este un indicator de natura subiectiva si reprezinta o valoare medie pe arboret, putand oscila de la un loc la altul.

In tara noastara se prelimina recoltarea unei cantitati de lemn cel putin egala cu volumul arborilor eliminati pe cale naturala si care reprezinta 30-50% din volumul arboretului principal la varsta exploatabilitatii, respectiv (25) 30 (35)% din productia lui totala (Ciumac, 1959; Petrescu, 1964; Negulescu, 1966; Constantinescu 1973; Florescu 1981; Vlad et al., 1997).

Pondera produselor secundaredin volumul total de lemn recoltat din padurile din Romania a oscilat intre 5%(1951) si 25%(1980) (Petrescu ,1895), volumul extras anual atingand sau depasind 3 milioane m3/an.

In unele tari europene (Belgia, Franta, Germania, Marea Britanie etc.) sau in S.U.A.: de peste un secol, datorita modului de gospodarire cu o puternica amprenta economica,contumul lemnului recoltabil prin operatiuni culturale poate egala si chiar depasi volumul arboretului principal la varsta exploatabilitatii, reprezentand 50-60%  din productia sa totala la aceias varsta (Bagneris, 1878; Köstler, 1956; Cochet, 1971; Daniel etal., 1979; Evans, 1984; Bary-Lenger et al., 1988; Hart, 1994; Lanier, 1994).

 

300k
Hectare Paduri Amenajate
150k
Hectare Imagini aeriene
15
Proiecte de Biodiversitate
10
Registre Spatii Verzi