Services

Digital inventory

 In the field of forest planning, we are using GIS and GNSS techniques to obtain accurate, real and pertinent information quickly. SC FOREST DESIGN SRL has rich experience in the field since 2004, not only in the classical forest planning activity, but in the research and development of digital products for the spatial management information for forestry.

Description of activities and specific procedures for the forest inventory and planning

 

 

 

I. Preparatory works

The starting date of the preparatory works is 7 days from the date of signing the contract.

The fieldwork for forest inventory will be designed on prior documentation and general recognition and consists of:

1.1. Documentation and general recognition of the forest and documentation on site conditions and vegetation in the analyzed area

 The aim is to provide first information on geology, specific forms of relief, climatic peculiarities, main soil types,  intra and extracurricular stages, basic forest types, types of indicator plants, natural regeneration conditions, land degradation, etc. . Refer to previous management, works with implications for forest management, evidence of previous management, etc. It will also draw up the provisional ecological scheme of the resort and forest types in the studied area.

 1.2. Procurement and analysis of cartographic material (plans, satellite imagery, orthographic aerial images).

In order to execute the requested service, SC Forest Design will consult the materials provided by the beneficiary:

  • Forest maps in analog format
  • Basic topographic plans (trapezoidal) with scale 1: 5000, equipped with data specific to the forest management
  • Cartographic layout of topographical plans
  • Geological map and pedological map.

In order to have a detailed and updated cartographic support, we will use high-resolution aerial images, exemplified in the figures below.

 

Fig 1. Identification of affected trees and windthrows

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Fig 2. Identification of valuable species and threats

 

Fig 3. Identification of changes in forest boundaries

 

3. Procurare date din amenajamentele anterioare: se vor obtine de la beneficiar.

 Tot in  cadrul lucrarilor pregatitoare se vor amplasa suprafețele de probă pentru inventarieri relascopice pe materialul cartografic folosind grid geometric si se vor introduce in GPS-uri, impreuna cu limitele de parcela si subparcela, in vederea transpunerii lor in teren.

Se va proceda de asemenea la analiza aspectelor elaborate în tema de proiectare de către administrator/proprietar.      

Lucrarile pregatitoare se vor finaliza prin realizarea Conferinţei I de amenajare (avizarea temei de proiectare) in termen de maxim o luna de la semnarea contractului.

 

2. Lucrari de teren

 

2.1. Culegerea datelor din teren

 Este o faza ampla prin care se obtin informatii privind statiunea si vegetatia forestiera, reprezentand asa-numita “descriere parcelara” sau “descrierea unitatilor amenajistice”. Toate determinarile se vor executa cu respectarea Normelor tehnice pentru amenajarea padurilor. In aceasta etapa, se va acorda o atentie deosebita aspectelor privind:

            - cunoasterea conditiilor naturale de vegetatie;

            - cunoasterea caracteristicilor arboretului actual;

            - potentialul productiv al statiunii;

            - capacitatea de productie si protectie

            - colectarea de date privind biodiversitatea in vederea intocmirii memoriului de prezentare si a raportului de mediu si/sau studiului de evaluare adecvata.

 2.2. Materializarea parcelarului si subparcelarului

 Odata cu parcurgerea terenului, se va materializa prin inscrisuri cu vopsea rosie limitele subparcelarului nou aparut precum si limitele subparcelarului si parcelarului nemodificat / existent. De asemeni, exista obligatia de a reface cu vopsea (“improspata”) bornele (martor) amenajistice. Beneficiarul va primi la receptia lucrarilor de teren o lista cu starea bornelor in vederea refacerii / reinstalarii celor deteriorate sau lipsa.

 Acolo unde, materializarea pe arbori a limitelor de parcela nu se mai distinge, iar conditiile orografice sau de arboret nu permit reconstituirea in teren, aceasta limita se materializeaza prin trasare, utilizand tehnologii GNSS.

 

2.3.Descrierea parcelara

 Se realizează utilizând formulare tip, in care se inregistreaza caracteristici de ordin ecologic, dendrometric, silvotehnic si fitosanitar, de interes amenajistic, precum si indicarea masurilor necesare din deceniul urmator pentru fiecare unitate amenajistica, tinindu-se seama de atarea arboretului si de functiile atribuite acestuia. Pentru studiul si descrierea unui arboret se vor face determinari referitoare la: tipul fundamental de padure si caracterul actual al acestuia, elementele de arboret cu toate elementele taxatorice aferente, proportia speciilor, clasa de productie, consistenta, semintisul, lucrari propuse, etc., conform normelor tehnice in vigoare.

 2.4. Pentru fiecare element de arboret , cat si pentru intregul arboret se determina volumul prin inventarieri, astfel:

 1) Arboretele exploatabile cu consistenţa între 0,1 şi 0,4 sau cu suprafaţa de maximum 3 ha, care urmează a se recolta integral (prin tăieri definitive sau rase), se vor inventaria arbore cu arbore. Acolo unde s-au întocmit recent acte de punere în valoare, nu se vor mai face noi inventarieri în amenajament, preluându-se datele din documentele ocolului. Dacă inventarierea preluată de la ocol are o vechime mai mare de un an, se vor adăuga creşterile curente corespunzătoare.

2) Celelalte arborete exploatabile ce vor fi incluse in planul decenal vor fi inventariate STATISTIC

 

 FORMA, MĂRIMEA, MATERIALIZAREA ŞI DELIMITAREA SUPRAFEŢELOR DE PROBĂ

             - Forma suprafeţelor de probă . Inventarierile statistice se realizează prin suprafeţe de probă circulare, în cuprinsul cărora măsurătorile se fac cu clupa.

            - Mărimea suprafeţelor de probă . Suprafeţele de probă circulare utilizate au, în plan orizontal, marimea de 500 m

       - Numărul suprafeţelor de probă. Numărul suprafeţelor de probă circulare se determină cu ajutorul tabelelor din Indrumarul pentru Amenajarea padurilor (anexa 20, vol. II), luindu-se in considerare o toleranţa (∆) de 10%, o probabilitate de acoperire (P) de 90% si o valoare a coeficientului de variaţie al volumului de 35%, precum si suprafata subparcelei.

          Numarul cercurilor (suprafetelor de proba) si distanta dintre ele corespunzatoare unui coeficient de variatie de 35% se considera ca asigura o precizie multumitoare pentru determinarea volumului. Un coeficient de variatie mai mare presupune mai multe suprafete (cercuri), respectiv mai multa manopera.

 

Fig 7. Exemplu preluare date inventariere cu ajutorul aplicatiei proprii, compatibila GIS

        Şeful de echipă de inventarieri, în executarea lucrărilor, primeşte din partea inginerului proiectant o schiţă care cuprinde :

  • şi limitele parcelei şi a subparcelei ;
  • detalii topografice interioare;
  • amplasarea bornelor;
  • detalii asupra arboretelor (compoziţia, vârsta, elemente de arboret, consistenţa;
  • procedeul de inventariere ;
  • suprafaţa de probă, în cazul inventarierilor parţiale, numărul şi distanţa dintre ele;
  • caroiajul amplasării suprafeţelor de probă, în raport cu panta.

  CALCULUL VOLUMELOR

 Diametrele inregistrate in foile de puctaj se centralizeaza pe specii in formulare centralizatoare. Toate datele de inventariere inscrise in fise se prelucreaza de calculator in vederea calculului volumului. Se utilizeaza programe de calcul consacrate, utilizand ecuatiile de regresie ale seriilor de volume publicate in literatura de specialitate.

 Pentru arboretele tinere sau neincluse in planul decenal de recoltare

 Se vor inventaria folosind procedee simplificate(relascopice). Procedeul relascopic (Bitterlich) permite determinarea suprafetei de baza la hectar a unui arboret pe principiul ca aceasta, exprimata in metri patrati, este proportionala cu nr. de arbori al caror diametre de baza depasesc laturile unui anumit unghi critic.

            La executarea inventarierilor prin procedee relascopice utilizam dispozitivul Bitterlich simplificat.

 AMPLASAREA ŞI MATERIALIZAREA SUPRAFEŢELOR DE PROBĂ

             Suprafeţele de probă se amplaseaza la birou, pe schita subparcelei, după un caroiaj pătratic, prin generare automata, utilizand programe specifice GIS. Amplasarea se face dupa masurarea limitelor de parcela si subparcela cu GPS-ul si determinarea analitica a suprafetelor. Aria oricarei unitati amenajistice se va determina in mod obligatoriu si exclusiv pe baza limitelor rezultate din masuratori sau din vectorizare, aplicand  metoda numerică - procedeul analitic, efectuarea calculelor propriu-zise executându-se automat, cu ajutorul diferitelor aplicaţii software.

 NUMĂRUL SUPRAFEŢELOR DE PROBĂ

 Se determină cu ajutorul urmatoarelor elemente ale caror valori sunt inscrise Indrumarul pentru amenajarea padurilor, în raport cu:

            - toleranţa (∆) şi probabilitatea de acoperire (P);

            - mărimea suprafeţei de probă;

            - valoarea coeficientului de variaţie al volumului;

            - suprafaţa subparcelei.

            Schita (schitele) subparcelelor cu suprafetele de proba sunt incarcate in GPS.

              Transpunerea în teren a acestei amplasări se face cu ajutorul unui GPS Garmin, după ce în prealabil s-a procedat la incarcarea in aparat .

            Numărul de sondaje pentru arboretele neexploatabile se stabileşte în raport cu coeficientul de variaţie şi precizia de ± 15% în accepţiunea unei probabilităţi de acoperire de 80%. Coeficientul de variatie se determina in functie de clasa de omogenitate si suprafata arboretului. Considerand ca numarul mediu de arbori intr-un sondaj este cuprins intre 20-40, frecvent 30-40, si ca arboretele se incadreaza, in general, in clasele de omogenitate 1 si 2, numarul mediu de sondaje pe care il efectuam in teren corespunde coeficientului de variatie de 30 %, conform indrumarului de Amenajarea padurilor.

     Practic, cu ajutorul unor programe specifice de calculator, introducand pentru fiecare piata in parte panta, specia (elementele de arboret), provenienta (modul de regenerare), nr. de arbori si inaltimea medie, se obtin densitatea si volumul la hectar, precum si proportia speciilor.

 4.2.5. Masuratori topografice

             Lucrările de ridicare în plan a limitelor silvice se vor executa folosindu-se tehnologiile GNSS (Global Navigation Satellite System - Sistem Satelitar de Navigatie Globala), astfel:

  • toate datele rezultate din masuratorile terestre vor avea ca referintă Sistemului S42-Romania ce are la baza elipsoidul Krasovski 1940 si planul de proiectie Stereografic 1970;
  • echipamentele GNSS folosite sunt dedicate achiziţiei de date în mediul reprezentat de fondul forestier;
  • în deplasările în teren se vor ridica in plan: limita exterioara a trupurilor de padure sau limita Unitatii de Producție, limitele unitatilor amenajistice nou constituite, punctele reprezentate de bornele martor;
  • pentru ridicarea topografica a limitei exterioare a trupurilor de padure sau a limitei Unitatii de Producție, determinarile se vor incadra in categoria de precizie de +/- 1,0 m respectând condițiile
  1. Să se utilizeze unul din serviciile Sistemului Romanesc de Determinare a Pozitiei (ROMPOS) si anume: serviciul DGNSS (diferential GNSS) sau Serviciul RTK (Real Time Kinematic);
  2. Să se foloseasca pentru conversia coordonatelor din coordonate elipsoidale (lat, long) pe elipsoidul GRS80, sistemul ETRS89 (asa cum sunt achizitionate de echipamentele GNSS) în coordonate specifice proiecţiei Stereografic 1970, elipsoid Krasovski 42, se va utiliza aplicatia Transdat;
  3. să pună la dispoziţia beneficiarului fisierele RINEX (digital) continand inregistrarile GNSS sub forma bruta (rawdata).

              - pentru ridicarea topografica a limitelor unitatilor amenajistice nou constituite si a punctelor reprezentate de bornele martor, echipamentele GPS folosite sunt dedicate achiziţiei de date în mediul reprezentat de fondul forestier, incadrandu-se in clasa de precizie +/- 8,0 m;

Principiul poziţionării în sistem G.P.S.

             - in cazul in care conditiile de teren nu permit (in mod justificat) parcurgerea efectiva a anumitor limite silvice, acest fapt va fi adus la cunostinta autoritatii contractante, urmand sa se faca preluarea limitei respective de pe ortofotoplanul color sau de pe planul topografic de baza;

             Se vor include pozitia spatiala rezultata din masuratori pentru bornele si limitele silvice care au facut obiectul măsurătorilor topografice.

 4.2.6. Receptie lucrari de teren

 Dupa finalizarea lucrarilor de teren se va proceda la receptia acestora, cu delegati ai beneficiarului, ministerului de resort si ai prestatorului.

             4.3. Prelucrarea datelor si redactarea amenajamentului

             4.3.1. Calculul suprafetelor unitatilor amenajistice

 Aria oricarei unitati amenajistice se va determina in mod obligatoriu si exclusiv pe baza limitelor rezultate din masuratori sau din vectorizare, aplicand  metoda numerică - procedeul analitic, efectuarea calculelor propriu-zise executându-se automat, cu ajutorul diferitelor aplicaţii software.

             4.3.2. Calculul cubaje arborete exploatabile

 Pentru calcularea cat mai corecta a indicilor de posibilitate si a volumelor reale de recoltat, restul arboretelor exploatabile, arboretele preexploatabile si cele tinere se vor inventaria prin procedee relascopice.

 4.3.3. Prelucrarea datelor cu programul AS

              

Informațiile preluate din teren vor fi prelucrate cu ajutorul programului AS 2010 (ultima versiune a aplicației).

 4.3.4. Intocmirea hartilor amenajistice

            Hărțile amenajistice vor fi întocmite conform specificațiilor în vigoare, folosind ca primitive grafice punctele, liniile și poligoanele rezultate în urma activităților din teren și prelucrării în aplicația GIS.

            4.3.5. Solicitarea unui punct de vedere autoritatii responsabile de mediu cu ocazia realizarii conferintei a II-a de amenajare.

Impreuna cu beneficiarul, cu ocazia realizarii Conferintei a II-a de amenajare, se va solicita un punct de vedere autoritatii responsabile de mediu prin invitarea unui reprezentant al acesteia.

           

4.3.6. Pregatire, organizare si sustinere Conferinta a II-a de Amenajare

 

4.3.7. Predarea catre beneficiar a urmatoarelor documente:

                        - sinteza descrierii parcelare;

                        - planul decenal de recoltare a produselor principale;

                        - planul decenal al lucrărilor de îngrijire a arboretelor;

                        - planul decenal al lucrărilor de conservare;

                        - planul decenal al lucrărilor de regenerare;

 

4.4. Specificatii tehnice privind realizarea Sistemului de Informatii Geografice

Sistemul de informații geografice va fi alimentat cu o bază de date geografice, constituită din baza de date spatiale şi bazei de date descriptive, ce va fi realizată în cadrul contractuluiCele două componente ale bazei de date geografice (primitive grafice aflate în interdependență cu datele descriptive) vor caracterizeaza din punct de vedere topografic si silvicultural arealul studiat.

            Astfel, toate informatiile spatiale (grafice) si descriptive (alfanumerice) vor fi stocate într-o singură bază de date geografice, unitara la nivelul intregii Unități de Producție.

            4.4.1. Structura şi conţinutului bazei de date geografice

 In geodatabase informaţia va fi stocată la nivel de tabel, atributele fiind gestionate în tabele bazate pe o serie de concepte “cheie” ale datelor relaţionale:

  • datele sunt organizate în tabele;
  • tabelele conţin rânduri;
  • toate rândurile în cadrul unui tabel au aceleaşi coloane;
  • fiecare coloană are un tip de dată, cum ar fi: număr întreg, număr zecimal, caracter, dată (ca perioadă de timp), raster etc;
  • relaţiile sunt utilizate să asocieze rându-rile de la un tabel cu rândurile de la alt tabel, relaţionarea realizându-se pe baza informaţiei conţinută la nivel de aceeaşi coloană (cheia primară);
  • serie de funcţii relaţionale şi de operatori (cum ar fi SQL) sunt disponibili să opereze în tabelele şi elementele acestor date;
  • reguli de integritate relaţională

Tabelele oferă informaţia descriptivă pentru obiectele spaţiale. Tabelele şi relaţiile joacă un rol cheie în aplicaţiile GIS.

4.4.2. Georeferentierea planurilor analogice, iniţial scanate şi aduse în format digital

            Acele date furnizate de autoritatea contractantă, care nu se regăsesc în format digital ci în format analogic pe suport hârtie, vor fi scanate color, la rezoluţia de minim 350dpi, respectând mediul de culoare "Indexed Color" (256culori) şi ulterior referite geografic (georeferenţiate) la planul de proiecţie Stereografic 1970.

            Formatul fişierului scanat trebuie să fie standard TIF necompresat iar formatul fişierului georeferenţiat să fie geoTIF necompresat.

            Cu privire la operaţia de georeferenţiere, atât pentru formatele raster digitale (georeferenţiate sau nu) cât şi pentru formatele analogice (dacă este cazul) care urmează a fi referite geografic, parametrul statistic, reprezentat prin Abaterea Medie Pătratică ("Root Mean Square" - RMS), nu va depăşi valoarea de 2,00m (pentru fiecare plan topografic georeferenţiat).

            Georeferenţierea datelor în format raster va fi realizată ţinându-se cont de următoarele elemente:

            - coordonatele colţurilor planurilor topografice

            - coordonatele înscrise pe planuri

            - coordonatele preluate din alte surse dar care caracterizează acelaşi element geografic

 4.4.3. Achiziţia datelor geografice

 

            Elementele cartografice ale unui strat vor fi omogene atât sub aspectul naturii, cât şi al semnificaţiei lor. De aceea se vor constitui straturi separate de puncte, linii sau suprafeţe, care, la rândul lor vor fi structurate omogen sub aspectul semnificaţiei lor.

Astfel, după ce, asociat fiecărui layer s-a completat “tabela de atribute” se va recurge la popularea acestor tabele cu datele grafice şi atributele lor specifice, regăsite pe materialele cartografice analogice sau/si  provenite din masuratori terestre (survenite în urma deplasărilor în teren).

            Operaţiile tehnice efectuate premergător şi în timpul creării şi populării bazelor de date cu informatii preluate din planurile de baza, vor fi următoarele:

 

  1. pregătirea suportului cartografic analogic ce urmează a fi transformate în format digital;
  2. scanarea documentelor cartografice;
  3. editarea/prelucrarea hărţilor şi planurilor scanate:
  • eliminarea erorilor sistematice prin reducerea zgomotului (noise reduction) generat la scanare
  • rotaţii şi simetrii de imagine
  • prelucrări de imagine (filtre, detectare de muchii, netezire imagine, îmbunătăţire contrast)georeferentiere
  1. controlul parametrilor de vectorizare: unghiul de căutare, raza de căutare, proprietăţi detalii liniare, toleranţa fuzzy;
  2. conversia în format vectorial (prin vectorizare pe ecran) a datelor conţinute în planurile şi hărţile scanate şi georeferentiate folosind tehnici de vectorizare manuală
  3. Indiferent de tehnica de vectorizare se vor avea în vedere:
  • vectorizarea folosind geometria existentă, menţinerea coincidenţei în momentul vectorizarii, snap la vector, fără erori de topologie;
  • posibilitatea detectării şi utilizarea informaţiei vectoriale existenţe în zona de digitizare (moduri de “snap”: end-point, vertex, point to element, origin);
  • segmentare automată indiferent de categoria elementului întâlnit;
  • facilităţi de automatizare prin posibilităţi de “snap” faţă de informaţia raster;
  • prelucrări automate de contururi;
  • afişarea simultană a datelor vector suprapuse peste cele raster (cu posibilitatea de setare a modului de vizualizare transparent);
  • se vor utiliza facilităţile multiple de “snap” la raster şi vector, care facilitează vectorizarea semiautomată;
  • menţinerea coincidenţei în timpul vectorizarii pentru evitarea problemelor clasice de topologie, cum ar fi suprapuneri, intersecţii fără noduri, puncte duble etc;

 

  1. corectarea erorilor generate la vectorizare:

 

  • au fost vectorizate toate elementele geografice (nu lipsesc date)
  • nu au fost introduse date suplimentare
  • fiecare element este corect poziţionat şi are forma corectă
  • elementele se interconectează corect
  • toate elementele sunt amplasate în interiorul conturului exterior delimitând zona de studiu

Din motive de diferență temporală între sursele de date se vor face suprapuneri simultane, comparaţii grafice şi textuale între sursele de date cartografice si rezultatul masuratorilor topografice.

În elaborarea bazelor de date geografice, achiziția datelor geografice din materialele cartografice existente va consta din actualizarea tuturor datelor şi informaţiilor pentru ca Sistemul de Informatii Geografice să reprezinte, din punct de vedere topografic, o reflectare a realităţii momentului.

In acest scop se vor folosi ortofotoplanuri digitale și produse satelitare derivate care reprezintă cea mai recentă sursă publică de corectare şi actualizare a bazelor de date cartografice.

Toate primitivele grafice vor primi un cod bazat pe sistemul de coduri propus de către beneficiar.

Main menu en-US

Free Joomla! template by L.THEME | Documentation