Site-ul folosește cookie-uri pentru numărarea vizitatorilor, comentarii mai rapide și alte îmbunătățiri. Vă rog să fiți de acord cu utilizarea lor. Nu colectez date personale în afara celor fără de care serverul și site-ul nu pot funcționa.

Utilizarea GPS-ului in padure

 

Tehnologia are la baza determinarea poziției unui receptor care primește informaţie simultan de la mai mulţi sateliţi specializaţi. Tehnologia se numeşte G.P.S. (sisteme de poziţionare globală).

Măsurătorile de teren sunt realizate, prin parcurgerea limitelor care urmau să fie ridicate, folosind metoda de lucru dinamică „Stop and Go”, cea mai indicată în cazul utilizării GPS-ului în pădure. Operatorul se deplasează cu receptorul GPS din punct în punct pe traseul dorit, în fiecare punct staționând o anumită perioadă. În acest mod s-a măsurat integral parcelarul și subparcelarul, s-au poziționat bornele și suprafețele de probă statistice.

Principiul funcţionării acestui sistem constă în folosirea unei constelaţii de sateliţi artificiali, ai sistemelor GPS și GLONASS, în aşa fel încât din orice punct de pe suprafaţa scoarţei terestre să fie vizibili de cel puţin patru sateliţi la orice oră din zi şi din noapte.

 

Metode de inventariere forestiera

Prin inventarierea fondului forestier se urmărește determinarea cât mai exactă a mărimii și structurii pornind de la caracteristicile dendrometrice. Inventarierea arboretelor poate fi realizată statistic prin suprafețele de probă sau integral.

               Metode de inventariere

               Conform normelor de amenajare în vigoare invertarierile statistice cu suprafețe circulere de 300 m2 sunt admise în arboretele exploatabile și neexploatabile, echiene cu consistența între 0.7-1.0.; iar cele de 500 m2 în cazul arboretelor echiene, exploatabile și arborete pluriene cu consistența 0.5-1.0.

               Procedee relascopice (cercuri cu rază variabilă) sunt admise numai în arboretele preexploatabile sau neexploatabile precum și în cele exploatabile care nu intră în rând la tăiere.

               Faza de birou ( pregătitoarea)

                În scopul obținerii datelor prezentate anterior va fi amplasată o rețea sub forma unui grid cu suprafețe de probă, numărul și mărimea acestor suprafețe de probă depind de tolerață și probabilitatea de acoperire urmărită. De exemplu în cazul lucrărilor de amenajare a pădurilor, aceste valori pentru arboretele ce urmează să fie exploatate în deceniul următor toleranța este de10 % iar probabilitatea de acoperire de 90 %.

Rariturile

Considerate „... cel mai puternic instrument al silvicultorului pentru manipularea dezvoltarii arboretului, a calitatii si canititatii arborilor produsi la exploatabilitate” (Hibberd(ed.) 1991), rariturile sunt cu certitudine „...o operatie delicata si dificil de condus, care necesita o atentie sustinuta si serioase cunostinete practice” (Babeneris,1878).

De la rarituri silvicultorul a  urmarit urmatorele trei avantaje (Toma 1958):

  • punerea in valoare a produselor intermediare care altfel se pierd prin eliminare naturala,
  • sporirea cresterii in volum;
  • sporirea productiei in valoare.

Primul avantaj este mereu realizat, prin rarituri introducandu-se in circuitul economic insemnate cantitati de masa lemnoasa. Cresterea in volum sporeste numai in anumite imprejurari

 

Stadiile de succesiune in dezvoltarea unui unui arboret (Wilson et al. 2018)

 

Creative Contact Form

Contact Us
Feel free to contact us if you have any questions

Free Joomla! template by L.THEME | Documentation