fbpx
Nicovalei nr.33, Brașov 500473, Romania sales@forestdesign.ro

Blue Flower

Regenerarea arboretelor

Regenerarea se referă la procesul de reînnoire sau de refacere a unei păduri îmbătrânite, exploatate sau distruse din vreo cauză oarecare (Negulescu, în Negulescu şi Ciumac, 1959).

Prin regenerare, în locul fiecărei generaţii de pădure se instalează o alta tânără şi, astfel, regenerarea se impune ca o verigă de legătură între generaţii, asigurând continuitatea acesteia în timp şi în spaţiu (Nicolescu V.N., 2014)

Regenerarea poate avea loc:

  • sub masiv (adăpost)

  • în marginea masivului
  • pe teren descoperit

În funcție de modul de regenerare, putem vorbi despre:

  • regenerare naturală (din sămânță, lăstari sau drajoni)

  • regenerare artificială (din sămânță sau butași)

  • regenerare mixtă (naturală și artificială)

 

După materialul folosit la întemeierea pădurii deosebim:

  • regenerare din sămânţă (generativă), naturală sau artificială
  • regenerare vegetativă
  • regenerare mixtă (generativă și vegetativă)

Procesul de întemeiere a pădurii se încheie atunci când masa exemplarelor tinere instalate pe suprafaţa de regenerat ajunge la independenţă biologică şi constituie o nouă stare de masiv, fiind capabilă să înlocuiască vechea pădure matură sau bătrână (Nicolescu V.N., 2014).

Din diferite rațiuni, nu întotdeauna se obține o regenerare naturală completă și din speciile dorite, astfel încât se impune realizarea unor lucrări ajutătoare, respectiv a lucrărilor pentru asigurarea regenerării naturale.

Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale se împart în:

  • lucrări de ajutorare a regenerării naturale
    • strângerea și îndepărtarea litierei groase
    • îndepărtarea humusului brut
    • distrugerea și îndepărtarea păturii vii
    • mobilizarea solului
    • extragerea subarboretului
    • extragerea semințișului și tineretului neutilizabil preexistent
    • provocarea drajonării la arboretele de salcâm
    • strângerea resturilor de exploatare
    • drenarea suprafețelor pe care stagnează apa
  • lucrări de îngrijire a regenerării naturale
    • receparea semințișurilor sau tinereturilor vătămate
    • descopleșirea semințișurilor
    • înlăturarea lăstarilor care copleșesc semințișurile sau drajonii.

Regenerarea naturală este de preferat oricând şi oriunde (Florescu, 1998, Nichiforel, 2013).

Avantajele regenerării naturale:

  • se folosesc speciile și proveniențele locale, mai bine adaptate la condițiile locale de mediu
  • se mențin tipurile naturale de pădure
  • rezultă arborete stabile, mai puțin expuse bolilor și dăunătorilor
  • costuri reduse comparativ cu regenerarea artificială

Dezavantaje:

  • depinde de capacitatea de fructificație a vechiului arboret
  • există posibilitatea ca o parte a semințișului să fie afectat de lucrările de exploatare a arboretului matur

         

 

300k
Hectare Paduri Amenajate
150k
Hectare Imagini aeriene
15
Proiecte de Biodiversitate
10
Registre Spatii Verzi