Site-ul folosește cookie-uri pentru numărarea vizitatorilor, comentarii mai rapide și alte îmbunătățiri. Vă rog să fiți de acord cu utilizarea lor. Nu colectez date personale în afara celor fără de care serverul și site-ul nu pot funcționa.

Dăunători ai pădurii - Ips typographus

Dăunători ai pădurii - Ips typographus 

Ips typographus sau gândacul mare de scoarţă al molidului este un important dăunător al pădurilor cu molid din România și nu numai, care pe fondul unor cantități importante de material lemnos (favorabil gradațiilor), rezultat în urma acțiunii unor diverși factori (doborâturi și rupturi de vânt și zăpadă, incendii, atacuri de insecte, secete extreme, poluare etc.), poate produce pagube semnificative în rândul arborilor             (A.P. Nuțu, M.L. Duduman).

Fig.1 - Ips typographus

 

Fig. 2- Arbori rămași în urma doborâturilor de vânt și atacați de Ips typographus

Fig. 3 - Arbori rămași în urma doborâturilor de vânt și atacați de Ips typographus

Gradația este înmulțirea în masă a numărului de indivizi dintr-o populație. În această perioadă are loc o variație a densității populaţiilor de dăunători, astfel, numărul insectelor creşte peste numărul normal (generaţia de fier), după care are loc o scădere bruscă.

Fig. 4 -Modelul teoretic al gradației (Daniela Lupaştean)

Din punct de vedere teoretic, gradaţia este împărţită în patru faze:

faza incipientă

faza creşterii numerice

erupţia (corespunzătoare progradaţiei)

faza de criză (corespunzătoare retrogradaţiei) (Daniela Lupaştean)

Gradațiile pot fi cauzate în principal de :

Doborâturi și rupturi de vânt și zăpadă

Incendii

Secete extreme

Poluare etc.

Într-un raport național realizat de FAO (Food and Agriculture Organization) ne este prezentată suprafața afectată de anumiți dăunători, într-o perioadă de timp.

 

Fig. 5 -Suprafața afectată de anumiți dăunători într-o perioadă de timp

http://www.fao.org/3/a-az315e.pdf

Astfel, putem observa că în cazul speciei Ips typographus avem două intervale de timp (respectiv 2001-2006 și 2007-2012), în ambele perioade realizând atacuri pe suprafețe mai mari de 1,5 milioane de hectare.

Încă din 1989 specialiștii îl considerau unul dintre cei mai agresivi dăunători ai molidului în Eurasia (Bakke, 1989).

Din punct de vedere al distribuției pe glob, Ips typographus este răspândit pe scară largă, în acelaşi interval de distribuție cu al gazdei sale principale, molidul.

Fig. 6 -Distribuția geografică a speciei Ips typographus

https://www.cabi.org/isc/

 Adultul are lungimea de 3.5-5.5 mm, pronotul negru-castaniu, elitrele castanii-închis, iar picioarele şi antenele galbene. Elitrele în partea posterioară au o teşitură care prezintă pe margine câte patru dinţi de fiecare parte; cel de-al 3-lea dinte, porneşte de la marginea de sus, este mai mare şi îngroşat la vârf. De asemenea elitrele mai prezintă niște şiruri de puncte adâncite (Marcu și Tudor, 1976; Marcu și Simon, 1995; Simionescu  și al., 2000).

Fig. 7 -Ips typographus

https://commons.wikimedia.org/wiki/Main_Page

Oul este oval, alb lucitor, cu diametrul de 0.6-1 mm lungime (Simionescu și al. ,2000).

Larva matură  are mărimea de 4-5 mm lungime, corpul uşor curbat, este apodă, albă, şi cu capul de culoare deschisă, iar mai târziu brun-castanie. La început larvele sunt mici, dar pe măsură ce cresc sapă galerii, trecând prin trei vârste, iar în ultima făcându-şi leagănul de împupare (Simionescu, 1987).

Pupa are mărimea de 4.3-5.5 mm, este de culoare albă, imobilă şi prezintă organele viitorului adult (Simionescu, 1987).

În România insecta are două zboruri pe an, datorită condițiilor climatice. Cel mai puternic zbor se produce primăvara târziu (fiind produs de generația hibernantă, gândaci care au devenit adulți anul anterior) și e influențat de altitudinea şi expoziţia terenului, dar în principal de temperatura medie care trebuie să fie câteva zile consecutive cu valoarea 16.5 °C (Lobinger, 1994; Baier și al., 2007).

Fig. 8 -Ilustrație a adultului, a larvei, a pupei și a galeriilor

https://wiki.bugwood.org/Archive:Atlas/Ips_typographus

Un lucru interesant este că masculii încep zborul mai devreme decât femelele (Zuber și  Benz, 1992; Faccoli și Buffo, 2004; Wermelinger, 2004), deoarece aceştia caută arborii gazdă şi sapă în scoarţa arborelui un orificiu de intrare prin care, cu ajutorul feromonului lansat, masculul atrage 1-3 (de regulă 2) femele, care sunt fecundate (Simionescu și al., 2000).

După împerechere, femelele sapă în scoarță câte o galerie mamă verticală, în direcţie opusă și paralele, cu lăţimea de 3-3.5 mm şi pot atinge lungimea de 6-15 cm.

 

Fig. 9  -Galerii cu larve pe scoarță

 Pe pereţii laterali ai galeriei, femela sapă nişe laterale mici, la o distanţă de 2-10 mm una de alta, în care depune ouă (20-100). După 10-14 zile de la depunere eclozează larvele, care sapă galerii perpendiculare pe cea maternală, îngroşate spre partea terminală.

Cel de-al doilea zbor (al generației I)  are loc la începutul lunii iulie, iar generația a II a zburând în luna august. Numărul de zboruri nefiind egal cu numărul de generații. O generație reprezintă rezultatul ouălor depuse în anul respectiv.  Insecta are, deci, două generaţii pe an. (Simionescu și al., 2000).

Dăunătorul  preferă arborii de molid cu o vârstă medie de 80-100 de ani, rareori pe cei sub 50 de ani. Este o insectă specifică molidului, dar care atacă şi pinul şi laricele când acestea se află în amestec cu molidul. Cel mai mult preferă arborii cu scoarţă groasă.

 

Fig. 10- Zona atacată de dăunător           

Fig. 11- Zonele preferate de dăunător

Vătămarea constă în distrugerea zonei cambiale.

Arborii vătămaţi pot fi remarcaţi la început după vârful galben sau roşcat, mai târziu, tot coronamentul se înroşeşte, pe tulpină se poate observa rumeguşul eliminat prin găurile de intrare, adesea picături de răşină un atac înaintat sau repetat se poate remarca prin desprinderea scoarței. Insecta preferă arboretele rărite, marginile de pădure rămase în lumină după exploatarea parchetului vecin, expoziţiile sudice.

Informaţiile legate de anumite activităţi biologice ale insectelor sunt transmise cu ajutorul feromonilor, care se clasifică în: feromoni sexuali, feromoni de alarmă, feromoni de marcare, feromoni necrofori, feromoni de agregare.

Un rol decisiv în colonizarea gândacilor de scoarţă pe noi gazde îl au feromonii de agregare produşi de unul din sexe şi substanţele volatile produse de arborii-gazdă.

În general, este un dăunător secundar, dar poate deveni şi primar, atacând arborii sănătoşi (Simionescu și al., 2000).

Datorită acestui fapt, cea mai utilizată metodă de monitorizare este metoda feromonală. Pentru monitorizarea populațiilor avem nevoie de curse cu nade feromonale amplasate strategic în pădure.

Nada feromonală este formată dintr-o ţesătură absorbantă, din material plastic sau din hârtie presată, în care este stocat feromonul. Pentru a fi eficientă, nada feromonală trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi anume:

 să aibă putere de atracţie mare sau cel puţin egală cu sursa naturală;

să-şi păstreze capacitatea de atracţie timp îndelungat (perioada de activitate a insectelor de scoarţă dintr-un sezon de vegetaţie);

 pe toată perioada de activitate să asigure uniformitatea atracţiei;

 

Fig. 12 - Nadă feromonală    

Fig. 13-Curse amplasate strategic  

Fig. 14. Gândaci capturați

Combatere:

În stadiile de început ale gradatiei, arborii infectați și descoperiți a fi infectati din timp, se recomanda a fi doborâți şi decojiți cât încă insecta e în stadiul de larvă. De asemenea, arborii atacați în toamnă, se recomandă a fi scoși până în primăvara următoare din arboretul infestat. Cea mai buna metoda de combatere este preventia....de îndată ce este identificat un pâlc de arbori infectati, aceștia trebuie extrași din pădure și dacă nu e posibil, măcar doborâți şi cojiți cât încă mai au insectele în stadiul de larvă. Arborii care sunt scoși la doua trei luni după ce sunt părăsiți de insecte nu mai produc niciun efect în partea de combatere propriu-zisă.  Multumim Ioan Andrei Manea pentru sprijin.

Bibliografie:

Gabriela Isaia - ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ CURS

Daniela Lupaştean - ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ CURS PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ SEMESTRUL I

Adina Nuțu, Mihai-Leonard Duduman- Necesarul de hrană și de timp pentru dezvoltarea unei generații de Ips typographus

Mihalciuc V, Negură A, Cucos V, Cristoloveanu G, Cira S, 1995. Utilizarea feromonilor sintetici în depistarea, prognoza şi combaterea dăunătorilor din arboretele de răşinoase din România. Bucovina Forestieră 3(1): 33-43.

Creative Contact Form

Contact Us
Feel free to contact us if you have any questions

Free Joomla! template by L.THEME | Documentation