fbpx

Site-ul folosește cookie-uri pentru numărarea vizitatorilor, comentarii mai rapide și alte îmbunătățiri. Vă rog să fiți de acord cu utilizarea lor. Nu colectez date personale în afara celor fără de care serverul și site-ul nu pot funcționa.

Nicovalei nr.33, Brașov 500473, Romania +40722 276 272 +40728 305 582 office@forestdesign.ro

Blue Flower

Emondajul

Emondajul

Această lucrare de îngrijire se referă în special  la tăierea crăcilor lacome apărute pe trunchiul arborilor din mugurii dorminzi. Prin emondaj, pentru prevenirea producerii crăcilor lacome, se pot îndepărta şi mugurii dorminzi de pe o anumită lungime a trunchiului (Nicolescu, 2016).


                            Crăcile lacome apar frecvent în gorunete și stejărete de stejar pedunculat, precum și în arborete de plopi, la exemplare puse brusc în lumină, fără a avea o coroană bine dezvoltată sau un subetaj bogat, care să protejeze tulpinile arborilor. De asemenea, crăcile lacome apar și la arbori în curs de uscare, fiind un semn al slăbirii lor fiziologice (Nichiforel, 2019).

            În general, se consideră că apariţia crăcilor lacome este: (a) controlată genetic sau (b) reprezintă o reacţie a arborilor la acţiunea unor factori stresanţi, pe fondul dezechilibrului fiziologic al acestora.

                În legătură cu controlul genetic al apariţiei crăcilor lacome, se consideră că acesta este evident, deoarece anumite specii de foioase sunt mai predispuse la apariţia crăcilor lacome decât alte specii (cazul stejarului pedunculat în comparaţie cu gorunul, cerul sau stejarul roşu), precum şi deoarece anumiţi arbori individuali, crescuţi în afara masivului, nu prezintă crăci lacome, în timp ce alţii, puternic umbriţi, manifestă acest defect (Nicolescu V).

            Eliminarea crăcilor lacome, care se realizează cu o tehnică similară elagajului artificial, s-a dovedit eficientă doar în cazul celor apărute după elagajul ramurilor vii în culturile de plopi hibrizi şi când se execută vara, în lunile mai-iunie sau august. Se recomandă ca intervenţia să se realizeze în acelaşi an, la scurt timp după apariţia crăcilor lacome sau, în cel mai rău caz, în anul următor apariţiei lor (Nicolescu, 2016).

            Intervenind în acest mod, crăcile lacome formate nu pot crea atât de repede noduri mari, care să declaseze lemnul, iar arborii emondaţi tind să-şi micşoreze capacitatea de producere a acestui gen de crăci.

            Emondajul însă doar reduce, nu şi previne formarea de crăci lacome care, în special la cvercinee, castan comestibil, tei pot apărea în număr sporit în anul următor intervenţiei.

            Există câteva modalități de prevenire a apariției crăcilor lacome precum:

  • folosirea, în cazul cvercineelor (mai ales stejar pedunculat) a unor scheme de împădurire mai dese (4.000-7.000 puieţi/ha), cu ajutorul cărora starea de masiv se realizează mai repede.
  • elagarea crăcilor verzi în mod progresiv, cu intensităţi reduse şi cu periodicităţi scurte, numai la exemplare de valoare cu coroane echilibrate.
  • ajutorarea instalării sau favorizarea dezvoltării subetajului arborescent (cu specii rezistente la umbră gen fag, carpen, tei, jugastru) şi a subarboretului, care protejează tulpinile arborilor de valoare.
  • interzicerea păşunatului şi a altor activităţi care generează înrăutăţirea proprietăţilor solului şi,implicit, reducerea vitalităţii arborilor.(Nicolescu, 2016).

 

Bibliografie:

  • Jean-Baptiste Morisset. Tomographie à rayons X; analyse et modélisation de l’ontogénèse des épicormiques du chêne sessile (Quercus petraea (L.) Matt.).. Sciences agricoles. AgroParisTech, 2012. Français. ffNNT : 2012AGPT0074ff. ffpastel-00908159f
  •  Nicolescu, V.N., 2016: Silvicultură II. Silvotehnică. Editura Aldus, Brașov
  • Nichiforel, L., 2019;  Silvicultură II (Silvotehnică) - suport de curs pentru învățământ la distanță

 

 

300k
Hectare Paduri Amenajate
150k
Hectare Imagini aeriene
15
Proiecte de Biodiversitate
10
Registre Spatii Verzi