fbpx

Site-ul folosește cookie-uri pentru numărarea vizitatorilor, comentarii mai rapide și alte îmbunătățiri. Vă rog să fiți de acord cu utilizarea lor. Nu colectez date personale în afara celor fără de care serverul și site-ul nu pot funcționa.

Nicovalei nr.33, Brașov 500473, Romania 0722 276 272 office@forestdesign.ro

Blue Flower

Evaluarea serviciilor ecosistemelor (SE) forestiere în România

Evaluarea serviciilor ecosistemelor (SE) forestiere în România

În anul 1975, Gh. Purcăreanu, împreună cu I. Ceacoveanu, publică în Analele ICAS, lucrarea “Cercetări privind evaluarea funcțiilor de protecție” - Servicii de provizionare ale pădurilor, propunând pentru prima dată la noi în țară o metodologie de evaluare monetară a funcțiilor de protecție ale pădurilor. Până la acel moment, aportul social și economic adus de SE forestiere, denumite influențe, fusese neevidențiat și neevaluat. Lucrarea anticipează creșterea numărului cercetărilor, cu privire la identificarea și cuantificarea tuturor efectelor utile ale pădurilor, precum și pentru găsirea unor metode de evaluare adecvate (Purcăreanu et al., 1975).

 

Fig. 1 - Servicii ecosistemice*

Cercetări ce au ținut mai degrabă de identificarea serviciilor ecosistemice forestiere - funcțiilor pădurii - au existat constant, unele dintre ele privind și asupra problemei estimărilor economice (Pătrășcoiu, 1987; Machedon, 1996). Au existat și demersuri efective pentru evaluarea serviciilor ecosistemelor forestiere, din păcate disparate, cel al lui G. Pleșa din 1992 (Drăgoi, 2010; Drăgoi și Cîrnu, 2016), privind utilizarea costului de oportunitate în evaluarea funcțiilor pădurii, fiind demn de semnalat. În mediul științific internațional, numărul publicațiilor privind evaluarea serviciilor ecosistemice  s-a mărit aproape exponențial după 1996, dar preocupările ce vizau în mod special ecosistemele forestiere au reprezentat numai o mică parte (Pache et al., 2016). Situația cercetărilor ce privesc România este mai mult sau mai puțin aceeași. Deși preocupările pentru evaluarea SE în general au existat (Gren et al., 1995; Rojanski et al., 2003; Grădinaru, 2012; Grădinaru și Ioan, 2012; Petz et al., 2012, etc.), cele legate de SE forestiere au fost relativ puține. De asemenea, exceptând câteva preocupări din perioada anilor 2000 (Poynton et al., 2000), ce vizau evaluarea economică a sectorului forestier, cu accent pe produsele oferite de pădure, majoritatea cercetărilor din domeniu au vizat legătura dintre gestionarea pădurii și gestionarea ariilor protejate (inclusiv a siturilor Natura 2000 după 2007). 

 

Fig. 2 - Numărul cercetărilor privind serviciile ecosistemice**

Pentru evaluarea serviciilor ecosistemice forestiere din ariile protejate (sau adiacente acestora) au fost utilizate diverse metode. Astfel, metoda costului călătoriei (Mitrică et al., 2014) a fost utilizată într-o analiză necesară deciziei de finanțare a unui program legat de valorificarea turistică a unor arii protejate din județul Harghita, dar și într-un studiu privind evaluarea serviciilor ecosistemice de pe raza Parcului Național Munții Măcinului (Ceroni și Drăgoi, 2008). 

De asemenea, metoda piețelor ipotetice a fost utilizată pentru estimarea sumelor pe care turiștii sunt dispuși să le plătească pentru vizitarea ariilor naturale protejate (Dumitraș și Drăgoi, 2006; Dumitraș, 2008; Dumitraș et al., 2011). 

Multe dintre studii au utilizat concomitent mai multe abordări metodologice integrate în conceptul mai larg al VET, mai cu seamă în încercări de determinare a valorii serviciilor ecosistemice din ariile protejate, la nivelul Parcului Natural Munții Maramureșului (Ceroni, 2007; Popa 2013, Popa et al., 2016,), al Parcului Național Munții Măcinului (Ceroni și Drăgoi, 2008), al Parcului Național Piatra Craiului (Popa et al., 2013a), sau la nivelul mai multor parcuri naturale sau naționale în cadrul aceleiași cercetări (Bann și Popa, 2012; Popa et al., 2013b) unele dintre studii având și abordări mai aplecate către factorul decizional, prin aplicarea metodologiei Target Scenario Analysis (Alpizar și Bovernick, 2013).

 

Fig. 3. - „Modelul cascadă” de analiză și evaluare a generării serviciilor ecosistemice (Potschin și Haines-Young, 2011, http://cices.eu/supporting-functions/)*** 

Nu trebuie omise nici numeroasele încercări de clasificare a cadrului conceptual și metodologic cu referire la clasificarea și evaluarea serviciilor ecosistemice forestiere (Pache et al., 2015; Platon et al., 2015, Drăgoi și Cîrnu, 2016), abordarea minusurilor de finanțare a administrațiilor de arii protejate și identificarea evaluării serviciilor ecosistemelor ca o cale pentru rezolvarea problemei (Bîrda, 2011; Bann și Popa, 2012; Pache et al., 2015), sau aprofundarea metodelor de evaluare a serviciilor ecosistemice forestiere (Platon et al. 2015; Drăgoi și Cârnu, 2016; Pache et al., 2016). 

Multe dintre lucrări tratează problema valorii serviciilor ecosistemice forestiere în mod indirect: prin abordarea costurilor de oportunitate (Drăgoi, 2010; Bouriaud et al., 2016) sau prin abordarea plăților pentru serviciilor ecosistemice (Popa și Borz, 2013; Drăgoi și Cîrnu, 2016). 

Fig. 4 - Posibile posibilități de recreere bazate pe natură în Europa****

O categorie aparte o reprezintă studiile privind reglementarea compensațiilor proprietarilor de păduri (Drăgoi, 2010; Bouriaud et al., 2013; Drăgoi și Cârnu, 2016) ca și preocupările crescânde privind serviciilor ecosistemice de natură socială sau culturală (Hartel et al., 2014; Milcu et al., 2014; Mikulcak et al., 2015; Horcea-Milcu et al., 2016; Pătru-Stuparu et al., 2016), chiar dacă unele dintre ele nu se referă direct la serviciilor ecosistemice forestiere și își propun mai degrabă abordări calitative și nu cantitative. 

 

Fig. 5 - Structura valorii serviciilor ecosistemice***

Dintre cercetările interdisciplinare, se pot aminti preocupările pentru identificarea percepțiilor diverșilor factori implicați în ceea ce privește fluxul de servicii ecosistemice (Marcu et al., 2015), dinamica serviciilor ecosistemice în contextul schimbărilor climatice (Dunford et al., 2015) sau cele cu referire la serviciile ecosistemelor forestiere dar având ca temă centrală certificarea pădurilor (Ioraș et al., 2009; Pătru- Stuparu et al., 2013). 

Există și studii care au abordat problema SE forestiere, fără a privi însă spre evaluarea acestora, ci mai degrabă spre monitorizarea acestora (Badea et al., 2013). Demn de menționat este și faptul că, în România, au fost implementate o serie de proiecte care au avut componentă de evaluare monetară a SE, în principal cu finanțare de la Fondul Global de Mediu și mai nou din granturi norvegiene, majoritatea aplicate la nivel de arii naturale protejate. 

Surse:

* Link (http://www.ehu.eus/cdsea/web/index.php/research/ecosystem-services-basque-country/results/definition-of-ecosystem-services-and-typology/?lang=en)

** Link (https://rs.resalliance.org/2010/01/21/growth-of-ecosystem-services-concept/)

*** Link (https://www.researchgate.net/publication/314724670_Ghid_metodologic_pentru_evaluarea_rapida_a_serviciilor_ecosistemice_in_ariile_protejate_din_romania

**** Link (https://ab.pensoft.net/articles.php?id=12837)