Tăieri de igienă
“Prin tăieri de igienă se urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare, căzuți, rupți și doborâți de vânt și zăpadă, puternic atacați de insecte, precum și a arborilor cursă și de control folosiți la protecția pădurilor, fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor (NT2, 2000).”
În legătură cu biodiversitatea, în România se recomandă ca, la aplicarea tăierilor de igienă, să nu se extragă toți arborii morți sau uscați, menținându-se în arborete 1-3 astfel de arbori la hectar, din specii rar întâlnite în ecosistemele respective (NT2, 2000; Nicolescu, 2014).
Cu tăieri de igienă se vor parcurge eșalonat și periodic toate pădurile, după nevoile impuse de starea arboretelor, indiferent dacă au fost sau nu parcurse în anul anterior cu lucrări de îngrijire (curățiri și rărituri) și tăieri de regenerare. În pădurile parcurse repetat cu operațiuni culturale (curățiri și rărituri) și tăieri de regenerare, igienizarea se realizează concomitent cu aceste intervenții (NT2, 2000; Nichiforel, 2019). Dacă între două intervenții succesive cu rărituri, apar în arborete doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă, incendii, atacuri de insecte, cauzatoare pe probleme fitosanitare, tăierile de igienă devin obligatorii și trebuie să se realizeze fără întârziere, pentru a limita riscul apariției focarelor de infecție (Stănescu și Târziu, 1973; Nicolescu, 2014).
Metoda de lucru. Intensitatea, respectiv volumul de extras prin tăieri de igienă se stabilește pe baza observațiilor din teren, putându-se diferenția următoarele situații (Nicolescu, 2014):
- dacă numărul arborilor de extras este redus și prin recoltarea lor nu se dereglează starea de masiv, aceștia se recoltează într-o singură repriză;
- dacă numărul arborilor de extras (vătămați) este mare, dar sunt relativ uniform răspândiți, aceștia se vor recolta în mai multe reprize, la interval de câțiva ani, pentru a nu se reduce exagerat starea de masiv;
- dacă, prin recoltarea arborilor vătămați (doborâți, cu tulpina sau vârful rupt etc.) cu pondere de peste 40-50 % din arborii inițiali, consistența arboretului s-ar reduce sub valoarea 0.7, este de preferat să se procedeze la refacerea arboretului prin tehnici specifice.
Tăierile de igienă se pot executa tot timpul anului (conform O.M. nr. 1540/2011), însă este recomandat să se execute toamna și iarna. Excepție de la această regulă o fac arboretele de rășinoase atacate de gândacii de scoarță, unde arborii afectați trebuie să se extragă în perioada dezvoltării gândacilor sub scoarță și înainte de zborul insectelor adulte, luna iunie (Nicolescu, 2014).
Volumul de extras prin astfel de intervenţii reglementat de autoritatea publică este de 1 mc/an/ha. Extragerea de arbori sănătoși ca și produse de igienă constituie astfel o încălcare a regimului silvic.