fbpx
Nicovalei nr.33, Brașov 500473, Romania +40722 276 272 +40728 305 582 office@forestdesign.ro

Blue Flower

Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă

Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și zăpadă

      În ultimii ani, furtunile cu vânturi puternice și căderile masive de zăpadă sunt de o intensitate tot mai mare și sunt una din cauzele producerii de vătămări în cazul pădurilor. În ecosistemele montane, principalul factor perturbator este reprezentat de doborâturile produse de vânt.  Acesta prezintă efecte negative atât pe plan ecologic, cât şi pe plan economic (prin pierderile de valoare a volumului lemnos).

       Pe plan internațional, în domeniul managementului riscurilor şi în special al riscului doborâturilor produse de vânt s-a impuns o clasificare a acestui factor perturbator, în funcție de intensitatea şi amploarea sa în două mari grupe: doborâturi produse de vânt cu efecte catastrofale şi doborâturi produse de vânt endemice (Popa, 2009).

        Doborâturile produse de vânt având efecte catastrofale sunt acele doborâturi masive, ce apar datorită unor condiţii meteorologice particulare, vânturi de intensitate foarte mare,  afectând astfel o suprafaţă întinsă.

Fig. 1 - Doborâtură de vânt cu efect catastrofal (stânga) și roza vânturilor (dreapta)

            Doborâturile endemice sunt doborâturi ce se produc anual în arboretele montane datorită unor vânturi de intensitate medie. Aceste doborâturi, prin cumulare, au cele mai mari efecte economice.

Fig. 2 - Doborâturi de vânt endemice

          Doborâturile endemice pot fi grupate în două categorii: doborâturi izolate sau în grupuri de 5-10 arbori, și doborâturi în masă (care afectează un anumit arboret sau o parte din el), în condiţiile în care fenomenul nu este generalizat pe un spaţiu geografic mare (Popa, 2009). Acestă categorie de doborâturi,  determină la nivelul sistemului de management forestier grave perturbări atât din punct de vedere economic, prin reducerea calităţii materialului lemnos şi prin dezechilibrele pe termen lung pe piaţa lemnului, cât şi ecologic, prin destructurarea treptată a arboretelor.

Fig. 3 - Doborâtură izolată de arbori

          Pe langă doborâturile de vânt, un factor vătămător al arboretelor este reprezentat de căderile masive de zăpadă. Zăpada umedă este dăunătoare pădurii prin faptul că aderă la ramuri îngreunând astfel coroanele arborilor, în final, ducând  la îndoirea şi ruperea lor. O consecință a acestui fenomen este crearea de goluri în arboret, ce are efect negativ asupra stabilității arboretului.

            Ruperea crăcilor arborilor, reduce creşterea acestora, favorizează atacurile de insecte și depreciază lemnul. Fenomenul apare mai ales în cazul răşinoaselor: pin, molid, brad, dar şi la unele foioase: salcâm, fag, plop, anin.

Fig. 4 - Pădure puternic încărcată cu zăpadă, sensibilă la doborâturi

            Protecția împotriva doborâturilor de vânt și rupturilor produse de vânt și de zăpadă, se realizează printr-un ansamblu de măsuri ce vizează atât marirea rezistenței individuale a arboretelor periclitate, cât și asigurarea unei stabilități mai mari a întregului fond forestier.

             În scopul prevenirii pe cât posibil a efectelor dăunătoare a vântului  se recomandă: realizarea în timp a unor compoziții apropiate de cele ale tipului natural-fundamental de pădure, adoptarea numai a tratamentelor ce vor putea asigura menținerea sau formarea unor arborete cu structuri verticale și orizontale rezistente la doborâturile de vânt și/sau zăpadă, împădurirea tuturor golurilor formate în arborete și împlinirea consistenței arboretelor cu densități subnormale, utilizând specii mai rezistente la vânt și la căderile abundente de zăpadă (paltin de munte, fag etc.).

            Aplicarea tratamentelor cu o perioada lungă de regenerare, crearea unor margini de masiv rezistente astfel incât să se mențină sau să se realizeze structuri durabile, cât și proiectarea și organizarea succesiunilor de tăieri, orientate împotriva vânturilor periculoase, care sunt de asemenea, elemente necesare pentru protecția arboretelor împotriva doborâturilor de vânt.

Fig. 5 - Aplicarea tratamentelor pentru cea mai bună protecție a arboretelor

            În vederea evitării rupturilor de zăpadă în pădurile tinere, în special de rășinoase se recomandă executarea la timp a curățirilor. Astfel se realizează o rărire a exemplarelor, ceea ce permite o dezvoltare mai puternică atât a sistemului radicular cât și a tulpinilor și ramurilor ducând în final la o mărire a rezistenței lor atât la zăpadă cât și la vânt.

            De asemenea trebuie urmărită starea sanitară a arborilor și a semințișului, pentru extragerea la timp a exemplarelor compromise. 

Bibliografie

1. Ionel Popa, 2009 – ,,Doborâturi produse de vânt

2. Ecoterra, no. 28, 2011 - ,,Producţia de biomasă lemnoasă în cazul calamităţilor forestiere”

3. Liviu Nichiforel, 2013 -  ,,Silvicultură pentru învăţământ la distanţă”

-

300k
Hectare Paduri Amenajate
150k
Hectare Imagini aeriene
15
Proiecte de Biodiversitate
10
Registre Spatii Verzi