Harta este o reprezentare în plan, convențională, micșorată și generalizată a suprafeței Pământului. Micșorarea se face pe baza unei scări de proporție iar pentru întocmirea hărții se folosește o proiecție cartografică. O hartă folosește anumite prescurtări sau simboluri explicate într-o legendă. Până nu demult, harta fizică era singura metodă de orientare.

O metodă de substituire a arboretelor derivate (cărpinizate sau teizate), este cea dezvoltată de domnul ing. Octav Rusu (1986) în cadrul Ocolului Silvic Dorohoi, privind substituirea cărpinetelor. Metoda presupune folosirea a 1950 puieți de gorun (sau stejar) de talie mijlocie (1.5 m), care se vor instala, după tăierea rasă a arboretului, câte 3 în 650 de nuclee/ha, distanțate la 4 m unul faţă de celălalt. Între nuclee se produce regenerarea speciilor ajutătoare (carpen, tei, foioase prețioase, plop tremurător, mesteacăn, etc.) din lăstar și sămânță. Gorunul (stejarul), având avans de creștere, nu este concurat de ierburi, iar dacă speciile de ajutor, amintite mai sus, se dezvoltă mai repede se fac degajările necesare (O. Rusu, 1986).

Ce este tratamentul?

În sens larg tratamentul include întregul ansamblu de măsuri culturale, prin care pădurea este condusă de la întemeiere până la exploatare și regenerare (în literatura anglo-saxonă- Troup,1928; Matthews, 1989).

Prin plantarea unei mici păduri urbane cu ajutorul comunității putem stimula biodiversitatea și lupta împotriva schimbărilor climatice.