Combaterea dăunătorilor cu ajutorul păsărilor insectivore

Insectele fitofage care în anumite condiții pot efectua înmulțiri în masă sunt controlate și efectivele lor echilibrate de o suită de alte animale din biocenoza „pădure”. Printre acestea un rol important îl au și păsările insectivore.

Caracterul de „insectivor” se poate manifesta în tot cursul anului, eventual cu scăderi în timpul iernii când accesibilitatea mai redusă a insectelor, prezente doar ca ouă, larve sau pupe, poate fi compensată parțial prin fructe uleioase sau uscate. În alte situații păsările consumă insecte doar în perioada de reproducere, primăvara, când își hrănesc puii cu hrană animală, adulții fiind, preponderent, granivori. Nevoia de a-și hrăni puii cu hrană proteică rezultă din faptul că puii trebuie să crească în 2-3 săptămâni la talia adulților, să devină independenți și zburători pentru a scăpa de pericolele de care sunt amenințați în cuib.

Regenerarea arboretelor pe teren descoperit

Regenerarea arboretului are la bază capacitatea arborilor existenţi de a produce sămânţă sau de a lăstări. Regenerarea fără nici un fel de intervenție antropică se produce atât sub adăpostul arboretului (masivului) existent, cât şi la marginea acestuia sau în afara masivului pe teren descoperit. Regenerarea sub adăpost conferă un caracter continuu procesului de regenerare în pădurile cu structuri primare.

Tăieri de igienă

“Prin tăieri de igienă se urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare, căzuți, rupți și doborâți de vânt și zăpadă, puternic atacați de insecte, precum și a arborilor cursă și de control folosiți la protecția pădurilor, fără ca prin aceste lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor (NT2, 2000).”

În legătură cu biodiversitatea, în România se recomandă ca, la aplicarea tăierilor de igienă, să nu se extragă toți arborii morți sau uscați, menținându-se în arborete 1-3 astfel de arbori la hectar, din specii rar întâlnite în ecosistemele respective (NT2, 2000; Nicolescu, 2014).

Analiza suprafețelor afectate de doborâturi de vânt

Ce se înțelege prin analiza suprafețelor afectate de doborâturi de vânt?

În analiza suprafețelor de pădure afectate de doborâturi de vânt se folosesc imagini aeriene pentru a estima suprafața și locurile unde au fost doborâți arborii, cu scopul de a întocmi modul de acționare asupra acestor suprafețe.